Mirela Roznoveanu

                                                                                                              

Web Design

 

                                    Mirela Roznoveanu - alt

                              
       
MIRELA ROZNOVEANU

                      

      Viaţa după viaţă: Luminaţie de Magda Ursache
                             (Editura Alfa, 2023)

Există în istoria sfinților creștini o pereche greu de uitat. Reprezentanți ai culturii și aristocrației Romei antice, Melania și Pinien au trăit la sfîrșitul secolului patru și începutul secolului cinci al erei noastre într-o lume în degringoladă. Roma era atacată de barbari, valorile tradiționale se prăbușeau iar cei doi soți au încercat să se salveze prin religia creștină și fapte de binefacere, pledând pentru moralitate și spiritualitate. Viața lor a fost imortalizată în Viața Sfintei Melania scrisă de călugărul Gerontius într-o mănăstire din Ierusalim. Cartea de față, Viaţa după viaţă : Luminaţie (Editura Alfa, 2023) este si ea o hagiografie fascinantă, scrisă de unul dintre soții Ursache care documentează un model de existență culturală românească și spiritualitate creștină a unui cuplu exemplar trăind în debusolarea comunistă și post-comunistă la sfârșit de mileniu doi și început de mileniu trei. Avem înainte un dialog intelectual continuu între Magda și Petru Ursache, întru dragoste și creativitate. Sunt mai multe direcții de lectură a acestei cărți, una ar fi a operei și testamentului filozofic și cultural al savantului Petru Ursache, împiedicat să înflorească în libertate, alta a destinului soților, altele de  incriminare a genocidului comunist românesc, expunerea persecuțiilor îndurate de perechea de  cărturari în communism și postcomunism.
Petru Ursache a fost un savant clasic, un filozof al culturii. Voi aminti câteva direcții și studii ale operei lăsate în urmă.  El a scris despre folclorul românesc ca fiind cea mai importantă dimensiune a culturii române, o zestre uriașă minimalizată, aproape ștearsă de pe hartă de etnocidul comunist și globalismul post-comunist, și pe care a vrut să o prezinte culturii universale. În Etnoestetica a explicat că tocmai traditia multiseculara constituie, pentru noi, românii, punctul forte al etnicului. Etnosofiaeste o fascinantă incursiune în domeniul filozofiei populare, în încercarea de a surprinde variatele aspecte ale modului de a gîndi și a privi lumea al locuitorilor din satul românesc tradițional. În Antropologia, o ştiinţă neocolonială se demonstrează că antropologia de după  Al Doilea Război şi îndeosebi după „căderea” Cortinei de Fier, nesocoteşte bunele tradiții intens instituționalizate, rescriindu‐le la comandă (…) dă prioritate economicului şi politicului (…)  Se inventează cu rapiditate noțiuni şi concepte în opoziție unele cu altele, cu intenții eliminatorii; se lansează zilnic teorii şi teze cu scopuri ocultante.


Concluzia la Miorița–dosarul mitologic al unei capodopere este că poate nici o „epopee” din lume nu s-a bucurat de un asemenea statut prestigios în oralitate: de a modela întreaga etnie şi de a continua să viețuiască în mod real, ca manifestare poetică mereu actualizată. Petru Ursache a fost îngrijorat de istoria recentă, de reprezentarea inconsistentă, falsificată a comunismu- lui românesc în postcomunism. În Istorie, etnocid, genocid a afirmat că  „Tăcerea documentelor, a arhivelor înseamnă moartea memoriei.”  Trecând în revistă autoamnezierea programată, „memoricidul” el a pledat pentru un proces real al comunismului românesc, un Nürnberg II,chemarea în instanță a sistemului bolșeo-comunist, instaurat în țările Estului după Al Doilea Război Mondial, în aceleași condiții juridice la care a fost supus nazismul.
Petru Ursache s-a stins din viață în ziua de 7 august 2013. După cum reiese din paginile de față,  împingerea abuzivă în sala de operații în absența și fără acordul familiei, procedurile greșite precum și spitalul infestat cu germeni patogeni au pus capăt unei existențe care ar fi trebuit în mod normal să se mai bucure de mulți ani de viață creatoare. Opera lui Petru Ursache, rămasă neterminată, a cuprins enciclopedic etnologia, antropologia, folclorul, teologia, estetica, istoria literară, critica literară, istoria. Petru Ursache. Omul bun al culturii româneşti (Eikon, 2016) şi respectiv Cărturarul cu privire albastră (Eikon, 2023) laolaltă cu această carte de memorii precedată de tipărirea operei rămase în manuscris fac parte din proiectul Magdei Ursache de așezare fermă a staturii culturale a lui Petru Ursache în lumea românească a culturii printr-o „(po)etică a Neuitării”. Avem înainte o carte de amintiri fascinantă, un jurnal de idei, o revelare a gândirii lui Petru Ursache, un îndreptar pentru omul de cultură trăind în vremuri vitrege. Îl avem pe Petru Ursache – un altfel de Ulise – în citirea Penelopei lui, care îl așteaptă să revină din depărtarea morții la 10 ani de la plecare. Așa cum Penelopa țesea giulgiul pentru a-și înșela pețitorii, Maga Ursache urzește la mantaua din cuvinte a cărturarului pentru a putea îndura trecerea timpului, consolidând opera celui plecat dintr-o lume care neagă azi mimetic și iresponsabil naționalismul, patriotismul, creștinismul, familia, folclorul, personalități reper ale culturii naționale.
Viaţa după viaţă: Luminaţie cuprinde o Prefață intitulată O (po)etică a Neuitării ? urmată de Partea Întâi. Jurnal de cărțar: august 2013- ianuarie 2015 și Partea a doua. Cartea despre Petru, Cartea lui Petru, Cartea cu Petru. Sunt convocate pagini de jurnal, fragmente din cărți publicate de soții Ursache, scrisori de condoleanțe, poeme dedicate, pagini de apreciere a staturii intelectuale a savantului, și susținere a soției celui dispărut, întâmplări maritale din cei cincizeci de ani de conviețuire, eseuri politice virulente ale Magdei Ursache. „Epistolele”, scrie Magda Ursache în Prefață, numindu-și soțul fie Bătrânul fie cărturarul cu ochi albaștri au “rolul de a preveni uitarea, de a constitui o rețea generatoare de idei (…)  Aducerea împreună a epistolierilor vine să arate că Bătrânul nu este un raft de bibliotecă ci o ființă încă vie… (…) decesul („a încetat din viață”, se scrie la mica publicitate) este moartea minoră. Al doilea pas, moartea majoră, este pierderea genomului, iar în cazul Magistrului aceasta înseamnă ștergerea matricei ideatice la Discipoli, pentru Autor – pierderea reperelor lăsate de cărțile lui în topologia Imaginarului cititorilor. Acest Breviar de Neuitare ne invită la reflecție asupra pragurilor ........
     

mai mult........

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Guenter Kunert] [Andrei Zanca] [Miron Kiropol] [Liviu Antonesei] [Vasile Gogea] [Mircea Pora] [Magda Ursache] [Serban Chelariu] [Nicolae Silade] [Mirela Roznoveanu] [Eugen D. Popin] [Livia Cotorcea] [Mircea Petean] [Marian Visescu] [Paula Barsan] [Muzeul diasporei] [Radu Ciobanu] [Petru Cretia] [Vasile Igna] [Laurian Lodoaba] [Renate Done] [Victoria Comnea] [Gheorghe M. Barlea] [Alexandru Cazacu] [Adrian Grauenfels] [Clelia Ifrim] [Florin Logresteanu] [Herbert-W. Muehroth] [Damaschin P. Buia] [Florentin Smarandache] [Gerhard Konnerth] [Diana Carligeanu] [Bianca Marcovici] [Christian W. Schenk] [Angela Burtea] [Mihai Merticaru] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]