|
Viaţa lăuntrica a poetului atât de profundă şi zbuiumată, percepţiile sale senzoriale sunt oglindite prin metafore expresive, prin imaginaţia simbolică a idealurilor sale construindu-şi astfel – prin versurilor sale – o lume aparte într-o perioadă revolutionară care, în 1848, nu mai putea fi percepută activ de poet, cititorul şi iubitorul de poeme lirice bucurându-se astfel şi în zilele noastre de ele.
La 13 august 1802 se naşte in Banatul istoric (la Csatád, mai tarziu Ciaţa-din 1926 Lenauheim) apropae de Timişoara, pe vremea aceea sub administraţia austro-maghiară, Nikolaus Lenau, cel mai de seamă poet austriac al secolului al 19-lea, care a propagat literatura „Pustei“ şi a „romantismului ţiganilor“ ( =Zigeunerromantik) ca literatura de bun simţ precum şi melancolia, cu o năzuinţă neţărmurită de libertate (poemul dramatic „Faust“, „Savonarola“, poemul „Albigenser“).
Obârsia sa genealogică o găsim în Niederösterreich (Austria de Jos) de care poetul era strâns legat o viaţă întreagă şi unde se găseşte – la Klosterneuburg-Weidling, la nord de de Viena – şi mormântul poetului.
Balthasar Maigraber, născut prin 1661 la Ebenfurth, mutându-se în apropiata comună Maria Loretto, aparţinând pe vremea aceea regatului maghiar (azi Burgenland. Austria), unde se numărase print cetăţenii înstăriţi. Fiul său Johannes se mutase ca brutar la Pesta, căsătorindu-se cu Maria Eva Josephi, fiica lui Georg Josephi din Ungarisch-Altenburg (azi Mosonmagyaróvár), străbunicul lui Nikolaus Lenau. Din această căsnicie au rezultat şase fii; singurul supravieţuitor Franz Xaver, fiind bunicul lui Lenau dinspre mamă.
Acest Franz Xaver Maigraber apare în documentele din Pesta ca avocatus, însurându-se la 16-1-1760 cu Maria Magdalena Schad din Altofen (Buda Veche). Din această căsnicie au rezultat trei copii, dintre care şi Maria Theresia Antonia născută la 4-1-1771, mama poetului. Aceasta, renumită pentru frumuseţea ei, o femei pătimaşă se măritase la 27 de ani pe data de 6-8-1799 la Pesta cu Franz Niembsch, de 21 de ani, născut la 20-7-1777 la Tartos (Ungaria de Sus), fost cadet al regimentului de Dragoni „Lobkowitz“, un om de petreceri risipitor, uşuratic, nepăsător, desfrânat („frumosul Niembsch“).
Famili Niembsch se retrăsese din Silezia Prusacă, iar bunicul poetului dinspre tată – Joseph – născut în Tările de Jos, a ajuns în anii tinereţii la k.k. Academie de Cadeţi din Wiener Neustadt devendin din 1768 sublocotenet de rezervă. Din căsnicia acestuia cu baronesa Katharina von Kellersperg datată pe 11-1-1774 au rezultat cinci copii, dintre care, doar Franz, tatăl de mai târziu al poetului, supravieţuise.
Bunicul poetului, colonelul Niembsch devine comandantul unitătii militare „k.k. Militär-Monturs-Ökonomie-Hauptkommission“ (Comisia Centrală pentru uniformă militară şi economie) la Stockerau.
Părinţii poetului continuară în 1803 viaţa cu permanentă schimbare de domiciliu condiţionată de anagajarea tatălui ca funcţionar al Coroanei, începută deja înaintea naşterii viitorului.....
|
