Julia H. Kakucs

                                                                                                              

Web Design

 

                                        JULIA HENRIETTE KAKUCS

 

    JULIA HENRIETTE KAKUCS

 

Strigătul jacarandei


te voi aștepta aici în umbra jacarandei
până ce seara îi va fura culoarea
mireasma ei mă va învălui
în mii de promisiuni
și mă voi plimba
pe căi violete
neliniștită
în visele
mele
aud
pașii
felinelor
ahtiate după
sângele și viața
copiilor mei și ai tăi
trăim sub secera lunei
ce ne rănește cu ploi de așchii
destrămând liniștea născută din iluzii
unită cu trunchiul copacului îmi simt rădăcinile
sunt puternică alături de tine în îmbrățișarea noastră
doar ochii îmi sunt inundați de lacrimile purpurii ale istoriei
în timp ce caut înfrigurată fără încetare prezența organistului
răsună în cer sunetul suierător prin florile tubulare ale jacarandei
pace pace pace pace pace pace pace pace pace pace pace pace pace

 


                Un cer de întrebări

Deasupra mea e un cer de întrebări,
ce își trimite solii-ndepărtare,
înaripate umbreluțe, care
sunt în căutarea unei sărutări.

Captivă rătăcește-n vânt mirarea,
nedumerirea unui gând speriat,
ce-n largul mării ancorat
își cântă ostenit chemarea.

 

Purtați de briza unui ceas anume,
ne regăsim în mii de păpădii
și lângă mine îmi doresc să fii,
- să îmi șoptești și să îmi spui pe nume -
cu vocea noastră, alungând uitarea,
tu fiind răspunsul, eu... doar întrebarea...

   
     

Ceață

Când într-o zi
nu vom mai fi
acei ce suntem,

când într-o zi
va adormi
tot ce gândim,

când într-o zi
pierduți în ceață
ne-am cuprinde,
fiindu-ne doar dorul
ce-l simțim,

când sub un voal
ne va apare viața,
eu voi trăi și-atunci un vis, iubind
fără să-ți uit privirea, ce mi-e dragă
și numele-ți ce-l cânt mereu în gând.

Te voi purta și-atunci ascuns în mine.
Vei fi tăcerea mea, tot ce-am iubit.
În bezna grea, ce fără zgomot vine
- crezând ca ea de-acum ne-a biruit -
în palme îți voi ține strâns obrazul
și-l voi lipi de-al meu mereu, mereu.

Mereu…
vei fi o tainică
lumină,

vei fi
lumina
zâmbetului meu.

 

                 Ploaia din mine

m-am dăruit ție
asemeni picăturilor
de ploaie
pământului

m-am prelins
pe corpul tău
umezindu-ți
buzele..........

mai mult........

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Rainer Maria Rilke] [Andrei Zanca] [Dorin Tudoran] [Miron Kiropol] [Liviu Antonesei] [Vasile Gogea] [Mircea Pora] [Magda Ursache] [Mircea Petean] [Dan Balanescu] [Nicolae Silade] [Paula Barsan] [Mirela Roznoveanu] [Radu Ciobanu] [Eugen D. Popin] [Adrian Munteanu] [Adrian MunteanuII] [Marian Draghici] [Dan F. Seracin] [Victoria Comnea] [Muzeul diasporei] [Viorica Raduta] [Julia H. Kakucs] [Serban Chelariu] [Aurelian Sarbu] [Rainer M. Rilke] [Hans Dama] [Mihaela M. Stroe] [Cornelia Alexoi] [Doina Gurita] [Caliopia Tocala] [Ana Ardeleanu] [Alexandru Jurcan] [Dragos Niculescu] [Doina Magarin] [Rodica Raliade] [Mihai Merticaru] [Diana Carligeanu] [Bianca Marcovici] [Heinz-Uwe Haus] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]