Alexandru Cazacu

                                                                                                              

Web Design

 

                            Alexandru Cazacu1

                   

      ALEXANDRU CAZACU
      
                  
                             POEME
      
           Patru anotimpuri genoveze


Este deja trecut de amiază
în orașul celui plecat
să descopere o lume nouă și puternică,
precum legile unei singurătăți
imposibil de eludat sau negociat
când tot ce n-a fost să fie ne strigă
de undeva, de la capătul vremurilor
luminate de vechea Lanterna
Curțile vecine se invadează una pe cealaltă
și zâmbetul tău este o anticameră a civilizației
care vrea să înțelegem
cum patru anotimpuri genoveze
nu ar ajunge pentru ființele și orele
ce așteaptă să fie părăsite în luna septembrie,
odată cu tendința marginală
spre rămas-bun a cuvintelor
gravate în mortarul dintre cărămizile unor Palazzi dei Rolli.

            Expoziție de fotografie


O intersecție unde ai fost cândva
fericit pentru câteva clipe,
surprinsă în toate anotimpurile.
Mâna pianistului lângă cea a unui torționar,
aproape, dacă nu chiar identice.
Frânghia de rufe între ferestrele blocurilor,
asemeni sârmei pe care pot dansa la circ balerinele
prin sala destinată vernisajului,
când, odată cu fardul de pe obrazul fotografei,
obiectele se pot degrada,
dar nu și subiectele ce le declanșează,
iar buchetele de flori și urările de bine
devin probele unui alt ravagiu,
când vorbele mari
par un mic compromis ce aduce cu sine altele,
când dincolo de pereții galeriei
ochii nopții par ai unei jivine ce se uită împrejur,
asigurându-se că poate să atace.
 


           Ultima duminică de august

Ca și cum ai merge
umăr la umăr până la capătul lumii
în ultima duminică de august,
pentru a încerca să salvezi
cea mai bună parte din noi când trăim înfrângerea
pe o imensă plajă ce așteaptă de veacuri sosirea oceanului,
iar tot ce este solemn și comemorativ
pare discutabil.
Victimele și asupritorii spun, fiecare,
o poveste diferită,
dar la fel de ofertantă pentru ascultător,
iar o întâmplare relatată de foarte multe ori
nu mai contează dacă este sau nu adevărată.
Departe, spre orizont, soarele pare o cușcă a unui sufleur
în care nu mai este nimeni,
când altei amiezi i se dă amiaza aceasta,
și avem nevoie
de acuarelele Mariei Laurencin
și de un cuvânt,
ca de o stare de grație.

               Ore de iarnă

Începe să ningă
în adâncurile lucarnelor din seara violet
unde strălucesc de curățenie porțelanurile,
precum tristețea peste chipurile noastre,
iar hărțile de pe trupuri indică o Ithaca
aflată dincolo de ochiul
și privirile sperjure ale acestor ore de iarnă,
când muțenia camerelor coboară
pe străzile înzăpezite
și începutul secolului ne privește
cu bunătate și îngrijorare
din vitrina magazinului de antichități.


               Aripi inegale

Un țărm părăsit de toamnă
cu acel air moqueur specific învinșilor
și seara lui aurie
în care ne pierdem și ne regăsim
lângă casele zugrăvite pe exterior
cu alb și albastru,
de pe prispa cărora vedem amiaza
trasă pe roata văzduhurilor
și această iubire ascunsă
în inima pescărușilor ce se odihnesc
pe ruina farului genovez.
Și briza ce sablează
aleile ce duc spre mare,
când putem povesti mai bine
despre ceea ce ne temem
și unde fiecare început de amiază
este o însemnată victorie
prinsă în aripile inegale ale
îngerilor................

mai mult........

[HOME] [DESPRE REVISTA] [REVISTA] [Walter Serner] [Andrei Zanca] [Miron Kiropol] [Adrian D. Rachieru] [Magda Ursache] [Nicolae Silade] [Mircea M. Pop] [Eugen D. Popin] [Delia Muntean] [Mircea Pora] [Paula Barsan] [Rosemarie Haines] [Anna Ahmatova] [Nykolai Rubtov] [Christian W. Schenk] [Alexandru Cazacu] [Muzeul diasporei] [Leonida Ivel] [Mihai Merticaru] [Ivan Pozzoni] [Dorina Magarin] [Dorin G.Tilinca] [Dan Danila] [Odile Popescu] [M. Papastephanou] [Christian W. Schenk] [Nelu Bradean Elbiger] [Florentin Smarandache] [Ioan Moldovan] [Diana Carligeanu] [COLECTIA] [BIBLIOTECA] [CONTACT] [REDACTIA] [IMPRESSUM] [LINKURI UTILE]