|

NYKOLAI RUBȚOV (1936-1971)
POEME ***
Să ne-odihnim acum, Pămīnt al meu, De fapte mari, De drumuri colbuite! Răsună iarba! Valul cīntă lin Și soarele Zenitul īl aprinde. Acolo, peste mări De veselie, Pămīnt al meu, Ce lacom am trăit Și, dincolo de-a ta Nemărginire, Cīte minuni Nu m-au īnlănțuit !
Dar orice-a fost, De-acolo, de departe, Ca pe-un noroc Eu pacea ți-am păstrat Și-s fericit Cīnd norii trec ca gīndul Pe cerul tău Atīta de curat…
Mă jur acum, Mă jur pe-ntreaga fire, Că voi slăvi Doar cerurile-ți clare Cīnd lira mea, Solemnă și domoală, Va ridica o pīnză-n depărtare!
Și-n jurul dragostei Neostoite De lunci pe care Iarba am cosit
|